Recent, Camera Consultanților Fiscali (CCF) a semnalat o problemă majoră pentru multe firme din România, care se confruntă cu blocaje în procesul de rambursare a TVA-ului. Aceste dificultăți au apărut în urma introducerii noilor criterii de risc, stabilite prin Ordinul Președintelui ANAF 1123/2026, în cadrul procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA. CCF subliniază că aceste criterii afectează în special contribuabilii corecți, care se văd astfel penalizați fără a avea un motiv real.
Unul dintre criteriile de risc introduce evaluarea acționarilor, asociaților sau administratorilor unei firme, care pot figura în baza de date referitoare la riscul de rambursare necuvenită a TVA. Problema majoră este că această bază de date nu este publică, ceea ce face imposibilă pentru firmele afectate cunoașterea statutului persoanelor implicate în companie. De asemenea, nu există un prag clar de deținere, ceea ce înseamnă că un asociat cu o cotă de 1-15% nu are puterea de a influența deciziile companiei, dar totuși poate afecta procesul de rambursare.
Un alt criteriu de risc se referă la creșterea semnificativă a sumelor solicitate la rambursare în comparație cu solicitările anterioare. De exemplu, o achiziție de utilaje în valoare de 2 milioane lei poate genera o deducere mult mai mare decât în trecut, ceea ce este considerat un semn de risc. Totuși, nu există o definiție clară a bazei de comparație, iar prima solicitare poate fi interpretată ca o „creștere infinită”, complicând și mai mult situația.
În plus, un criteriu de risc penalizează firmele pentru acțiunile furnizorilor lor. Contribuabilii de bună credință nu pot verifica dacă furnizorii lor au depus toate declarațiile fiscale necesare, iar abaterile acestora pot afecta negativ deconturile clienților. Aceasta este o problemă gravă, deoarece starea furnizorului este evaluată „la data analizei”, nu la data emiterii facturilor, ceea ce poate duce la penalizări retroactive pentru contribuabili.
CCF a trimis o adresă către Ministerul Finanțelor și ANAF, în care a expus aceste probleme și a solicitat clarificări. Președintele CCF, Dan Manolescu, a subliniat că, deși mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite, aplicarea sa asupra contribuabililor care nu prezintă un risc real poate duce la pierderi bugetare mai mari decât riscurile pe care le vizează. Aceasta se traduce printr-o scădere a lichidităților, amânarea investițiilor și, în final, o reducere a veniturilor bugetare.
Întârzierea rambursărilor afectează nu doar firmele, ci și furnizorii acestora, care se confruntă cu probleme de lichiditate și pot amâna la rândul lor plățile, inclusiv obligațiile fiscale. Astfel, un blocaj inițial se poate multiplica în economie, având efecte negative asupra întregului sistem.
CCF a analizat documentele de fundamentare ale noilor criterii și a constatat că nu există o justificare clară pentru introducerea acestora. Fostul vicepreședinte ANAF, Doru Dudaș, a menționat că nu au fost prezentate analize care să susțină eficiența acestor criterii, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la scopul și aplicabilitatea lor.
În concluzie, noile criterii de risc aprobate de ANAF par să creeze mai multe probleme decât soluții, afectând în special contribuabilii corecți. CCF își exprimă convingerea că este posibil să se protejeze bugetul fără a penaliza economia corectă, prin utilizarea unor instrumente digitale care respectă regulile existente și prin aplicarea unor criterii mai echitabile.
Sursă: startupcafe.ro
