Controalele ANAF la criptomonede: o sursă de litigii

Legislația din România referitoare la firmele care activează în domeniul criptomonedelor este considerată problematică, iar controalele desfășurate de ANAF pot duce la litigii, conform unei avocate din București. Recent, a fost emis Ordinul 750/2026, care stabilește modelul și conținutul formularului pe care Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să-l utilizeze. Aceștia au obligația de a raporta anual datele referitoare la conturi, solduri și detalii despre fiecare tranzacție efectuată de utilizatori, fie că este vorba despre cumpărare, vânzare sau schimb.

În plus, președintele ANAF a declarat că instituția plănuiește să înființeze o divizie specializată în controlul tranzacțiilor cu criptomonede. Deși legislația oferă claritate în ceea ce privește obligațiile fiscale ale persoanelor fizice implicate în tranzacționarea criptomonedelor, avocații subliniază că situația este mult mai complicată pentru societățile care activează în acest sector și care doresc să se conformeze fiscal.

Un aspect semnificativ este că, de mai bine de șase ani, Ministerul Finanțelor nu a reușit să elaboreze reguli contabile specifice pentru criptoactive. Această întârziere a dus la confuzii, deoarece contabilitatea criptomonedelor este adesea comparată cu cea a stocurilor tradiționale sau a imobilizărilor, în funcție de modul în care sunt utilizate. În 2020, CECCAR a demarat un demers pentru a îmbunătăți legislația contabilă, însă fără rezultate vizibile.

Problemele apar în special în ceea ce privește înregistrările contabile pentru obținerea criptoactivelor prin minare, precum și în stabilirea momentului în care o societate ar trebui să recunoască veniturile impozabile. Contabilii au opinii diferite: unii consideră că din cauza fluctuațiilor mari de valoare, gestionarea acestor active ar trebui să fie efectuată extra-contabil, în timp ce alții le înregistrează și fac reevaluări, ceea ce poate altera semnificativ indicatorii contabili și fiscali ai societății. Aceste operațiuni au fost efectuate în România timp de mai bine de 15 ani.

Pe lângă aceste provocări, avocații subliniază că aspectele legate de DeFi (finanțe descentralizate) și staking (blocarea criptomonedelor într-un protocol blockchain) adaugă un nivel suplimentar de complexitate, lăsând multe întrebări fără răspuns. În Uniunea Europeană, statele membre au abordări variate în ceea ce privește înregistrarea contabilă a operațiunilor cu criptoactive și momentul exigibilității veniturilor, ceea ce complică și mai mult situația.

Discuțiile pe această temă sugerează că Ministerul Finanțelor așteaptă informații de la BNR, care la rândul său așteaptă de la Ministerul Justiției, ceea ce generează o stagnare în procesul de reglementare. Această neclaritate poate duce la emiterea de decizii de impunere în urma controalelor ANAF, ceea ce ar putea provoca o avalanșă de litigii. Avocata Luisiana Dobrinescu a subliniat că, în acest context, autoritățile ar putea lua în considerare o nouă amnistie fiscală, care ar putea avea un impact negativ asupra surselor bugetare și ar crea un efort considerabil pentru toți cei implicați, inclusiv contribuabili, avocați și instanțe.