Statul român oferă garanții de până la 80% pentru creditele bancare acordate firmelor conduse sau deținute de femei, dar, conform unei cercetări recente, aceste companii reușesc să atragă doar 12% din valoarea totală a finanțărilor garantate de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Această situație a fost evidențiată în studiul „România nevalorificată”, realizat de Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), și a fost prezentată în contextul celebrării primei Zile Naționale a Antreprenoriatului Feminin, pe 19 noiembrie 2026.
La data de 30 iunie 2026, firmele conduse de femei reprezentau un sfert din numărul creditelor din portofoliul garantat de BID, însă acestea atrăgeau doar 12% din valoarea totală a finanțărilor. Valoarea medie a creditelor acordate acestor companii era de 48% din media întregului portofoliu garantat de BID, ceea ce sugerează o discrepanță semnificativă între numărul creditelor accesate și valoarea acestora. Această situație este cu atât mai relevantă având în vedere că statul dispune de instrumente financiare menite să faciliteze accesul femeilor antreprenor la credite bancare.
Banca de Investiții și Dezvoltare a implementat un mecanism de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, care vizează mobilizarea unor finanțări în valoare de 8,8 miliarde de lei în perioada 2025-2027. Dintre acestea, 6 miliarde de lei sunt alocate pentru anul 2026. Mecanismul permite BID să garanteze până la 70% din valoarea unui credit, iar acest procent poate crește la 80% pentru anumite categorii de companii, inclusiv cele conduse de femei. Totuși, majoritatea finanțărilor obținute de aceste firme sunt destinate capitalului de lucru, ceea ce indică o utilizare limitată a resurselor pentru investiții mai mari.
Cercetarea lui Cristina Chiriac nu sugerează că băncile discriminează femeile antreprenor sau că mecanismul de garantare al BID este ineficient. Valoarea creditului depinde de mai mulți factori, precum dimensiunea companiei, cifra de afaceri și capacitatea de rambursare. Totuși, diferențele observate între accesul la creditare și capacitatea de a atrage capital pentru investiții mai mari subliniază o problemă care necesită o analiză mai profundă.
Cristina Chiriac a subliniat că România folosește insuficient capitalul uman feminin și a propus realizarea unui Barometru național al accesului femeilor antreprenor la capital, care să măsoare utilizarea garanțiilor dedicate și să publice date despre aprobarea creditelor. Aceasta a evidențiat că, la sfârșitul anului 2025, femeile reprezentau 36,36% dintre asociații și acționarii firmelor active, ceea ce indică o scădere față de 37,48% în 2019. De asemenea, cercetarea a arătat că, deși România are programe de sprijin pentru antreprenoriatul feminin, reprezentarea femeilor în proprietatea companiilor nu a crescut semnificativ în ultimii ani.
Un alt program important este „Femeia Antreprenor”, care oferă granturi nerambursabile pentru firmele deținute de femei. Deși a atras un număr mare de cereri de finanțare, implementarea acestuia a fost întârziată din cauza problemelor bugetare. Până în octombrie 2026, au fost semnate 793 de contracte de finanțare, dintr-un total de aproximativ 1.000 de beneficiare vizate.
Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin, instituită prin lege, reprezintă o recunoaștere a contribuției femeilor antreprenor, dar Cristina Chiriac a subliniat că aceasta trebuie să fie urmată de măsuri economice concrete care să îmbunătățească accesul la capital și să încurajeze investițiile. Progresul în acest domeniu se va reflecta în numărul femeilor care intră în antreprenoriat și în capacitatea companiilor lor de a crește. Astfel, deși recunoașterea legislativă este un pas important, este esențial ca aceasta să fie însoțită de acțiuni concrete care să sprijine antreprenoriatul feminin în România.
Sursă: startupcafe.ro

