Scăderea numărului microîntreprinderilor în România
Numărul firmelor din România care beneficiază de regimul fiscal al microîntreprinderilor a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 263.787 la finalul primului trimestru din 2026. Această scădere este rezultatul noilor restricții impuse în regimul fiscal, comparativ cu anul-record 2022, când existau aproximativ 912.875 de microîntreprinderi. Astfel, România a pierdut aproape 650.000 de microîntreprinderi în sens fiscal, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 71% față de 2022.
Declinul a fost constant, începând cu anul 2023, când numărul microîntreprinderilor a scăzut cu peste 417.000. Această tendință a continuat în 2024, cu o scădere de aproximativ 126.500, iar în 2025, au dispărut alte 65.000 de firme. În primele trei luni din 2026, aproape 40.000 de firme au ieșit din regimul micro. Este important de menționat că majoritatea firmelor nu s-au închis, ci au trecut la plata impozitului pe profit, ceea ce indică o adaptare la noile condiții fiscale.
Datele arată că numărul firmelor care plătesc impozit pe profit a crescut de la 811.993 în decembrie 2025 la 852.408 în martie 2026. Comparativ cu 2022, numărul acestor contribuabili a crescut cu peste 724.000. Această schimbare este semnificativă, deoarece impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se aplică veniturilor totale ale firmei, fără a ține cont de cheltuieli, în timp ce impozitul pe profit, cu o cotă de 16%, se aplică diferenței dintre venituri și cheltuieli deductibile. Astfel, impactul fiscal variază în funcție de marja de profit a fiecărei afaceri.
Una dintre cauzele principale ale scăderii numărului microîntreprinderilor este reducerea plafonului de venituri pentru aplicarea acestui regim. Acest plafon a fost redus de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, apoi la 250.000 de euro în 2025 și, începând cu 1 ianuarie 2026, la 100.000 de euro. Această modificare a restrâns considerabil numărul firmelor care pot beneficia de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Este de menționat că plafonul de 100.000 de euro se verifică și prin cumularea veniturilor firmei cu cele ale întreprinderilor legate de aceasta, ceea ce face ca divizarea unei afaceri între mai multe societăți să nu garanteze automat menținerea fiecărei firme în regimul micro.
Începând cu 2026, firmele care se încadrează în regimul micro plătesc o cotă unică de impozitare de 1% din venituri, eliminându-se cota de 3% aplicată anterior anumitor microîntreprinderi. Acest nou sistem a simplificat regimul pentru firmele eligibile, dar aria sa de aplicare s-a restrâns semnificativ din cauza reducerii plafonului. Firmele trebuie să respecte o serie de condiții pentru a se încadra în regimul micro, inclusiv existența a cel puțin unui salariat și depunerea la termen a situațiilor financiare anuale.
În ciuda acestor restricții, au fost adoptate și câteva modificări favorabile pentru firme în 2026. De exemplu, veniturile obținute din transferul mijloacelor fixe și al terenurilor nu mai sunt incluse în plafonul de 100.000 de euro, iar firmele pot reveni la regimul micro începând cu un nou an calendaristic, dacă îndeplinesc condițiile legale. De asemenea, veniturile reprezentând bonificațiile acordate de autoritățile fiscale au fost excluse din baza impozabilă.
În concluzie, scăderea numărului microîntreprinderilor din România reflectă o schimbare semnificativă în structura sistemului fiscal, regimul micro devenind o facilitate rezervată pentru un număr mult mai restrâns de afaceri, cu venituri anuale sub 100.000 de euro și care respectă toate condițiile legale. Această evoluție subliniază provocările cu care se confruntă antreprenorii în contextul fiscal actual și necesitatea de adaptare la noile reglementări.