Probleme cu asigurarea de sănătate pentru muncitorii străini în România
Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM) a semnalat o problemă majoră care afectează un număr semnificativ de muncitori străini angajați legal în România. Aceștia, deși plătesc lunar contribuțiile sociale de sănătate, nu apar ca asigurați în sistemul public de sănătate. Această situație a dus la refuzuri în accesarea serviciilor medicale, chiar dacă muncitorii respectă toate obligațiile legale și fiscale.
PIFM, care se ocupă cu gestionarea formalităților de imigrare pentru mii de cetățeni străini, subliniază că problema nu este cauzată de o lacună legislativă, ci de disfuncționalități administrative și tehnice. Conform legislației, calitatea de asigurat este garantată prin plata contribuțiilor, dar sistemul informatic nu se actualizează automat pe baza acestor date. Astfel, angajatorii se confruntă cu dificultăți în a asigura statutul de asigurat pentru angajații lor străini.
Există trei situații frecvente semnalate de angajatori. Prima categorie include muncitorii străini care nu sunt recunoscuți ca asigurați nici după obținerea permisului de ședere, deși contribuțiile au fost reținute și virate. A doua situație se referă la cei care nu sunt înregistrați deloc în sistem, iar corectarea acestei situații necesită o solicitare scrisă din partea angajatorului către casa de asigurări, pentru fiecare angajat în parte. A treia situație este întâlnită de angajatorii cu un număr mare de salariați, care se confruntă cu refuzul sau neprocesarea acestor solicitări din cauza lipsei de personal în instituțiile competente.
Consecința acestor disfuncționalități este că muncitorii străini, deși plătesc contribuțiile de sănătate, nu pot beneficia de servicii medicale. PIFM a primit un răspuns oficial de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care a confirmat că rezidența pe teritoriul României, atestată prin permisul de ședere, este o condiție necesară pentru asigurarea în sistemul public de sănătate. Patronatul subliniază că blocajul este de natură administrativă și tehnică și poate fi remediat fără a necesita modificări legislative, având în vedere că persoanele implicate dețin permise de ședere valabile și plătesc contribuțiile.
PIFM a semnalat, de asemenea, lipsa de integrare a bazelor de date între Inspectoratul General pentru Imigrări, ANAF și CNAS. Deși informațiile despre plata contribuțiilor și valabilitatea permiselor de ședere sunt disponibile în sistemele acestor instituții, absența unei conexiuni între ele împiedică fluxul normal de date. Patronatul a solicitat actualizarea automată a calității de asigurat pe baza contribuțiilor raportate prin declarația D112, eliminând astfel necesitatea depunerii cererilor scrise individuale.
Printre propunerile PIFM se numără și introducerea unei proceduri electronice pentru transmiterea în bloc a solicitărilor de înregistrare sau actualizare, dedicată angajatorilor care au un număr mare de salariați. Aceasta ar putea fi însoțită de un termen legal de soluționare. Patronatul mai cere recunoașterea calității de asigurat pe întreaga perioadă în care se plătește contribuția, inclusiv în cele 90 de zile după expirarea permisului de ședere, precum și înființarea unui punct de contact dedicat angajatorilor care gestionează un volum mare de muncitori străini.
Vicepreședintele PIFM, Corina Constantin, a subliniat că este vorba despre muncitori care respectă toate obligațiile legale, dar care se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza unor probleme administrative. Patronatul reunește companii și organizații implicate în recrutarea și gestionarea formalităților de imigrare și angajare pentru cetățeni străini, având un rol important în buna funcționare a pieței muncii și în respectarea drepturilor lucrătorilor străini angajați legal în România.

