Recent, o avocată specializată în asistență la controalele fiscale a adus în atenția publicului o nouă abordare a ANAF în cadrul inspecțiilor fiscale, care se manifestă prin eliminarea cheltuielilor de marketing și a TVA-ului aferent. Aceasta a formulat observațiile sale într-un comunicat adresat comunității antreprenoriale, subliniind că probele prezentate de contribuabili pentru justificarea acestor cheltuieli nu îndeplinesc cerințele de document justificativ stabilite de autoritate.
Avocata, Luisiana Dobrinescu, a ajuns la aceste concluzii după ce a analizat un raport de inspecție emis în luna octombrie 2026. Potrivit acesteia, inspectorii fiscali par să cenzureze cheltuieli de marketing care sunt în mod obișnuit recunoscute în industrie, cum ar fi promovarea produselor în broșuri sau poziționarea acestora în rafturi, argumentând că nu există dovezi suficiente care să ateste prestarea serviciilor. Dobrinescu a subliniat că, în retail, promovarea nu se face prin raportarea orelor lucrate, ci prin metode de marketing vizuale și strategice, cum ar fi cataloagele și fotografiile din campaniile de promovare.
Un aspect surprinzător menționat de avocat este că ANAF consideră cheltuielile de marketing ca fiind „nejustificate economic” în cazul firmelor cu profituri mici. Această abordare poate avea un impact semnificativ asupra antreprenorilor, care se pot confrunta cu decizii de impunere bazate pe evaluări subiective ale eficienței cheltuielilor lor de marketing. Dobrinescu a explicat că, în opinia sa, ANAF face o confuzie majoră între noțiunea de document justificativ și cea de probe. Documentele justificative, cum ar fi facturile și contractele, sunt cele care trebuie să conțină informațiile minime prevăzute de legislație, în timp ce probele pot include o gamă variată de documente care atestă prestarea serviciilor.
În plus, avocata a subliniat că, în condițiile în care discuțiile finale cu contribuabilii au loc online, ANAF concluzionează că din emailurile și capturile de ecran ale videoconferințelor nu rezultă servicii de care contribuabilul să fi beneficiat. Această abordare ridică întrebări cu privire la logica din spatele deciziilor fiscale, având în vedere că multe practici de marketing sunt bine cunoscute și acceptate.
Dobrinescu a subliniat că, deși o cheltuială de marketing poate să nu genereze rezultatele dorite, antreprenorul își asumă acest risc. În opinia sa, ANAF ar trebui să se concentreze pe identificarea celor care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale, mai degrabă decât să penalizeze antreprenorii care încearcă să își dezvolte afacerea prin metode legale de promovare. Această schimbare de abordare a ANAF ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care antreprenorii își gestionează cheltuielile de marketing și, în general, asupra climatului de afaceri din România.
Sursă: startupcafe.ro

