Neregulile frecvente în verificările ANAF ale averilor contribuabililor

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a intensificat verificările averilor persoanelor fizice, având la dispoziție instrumente de analiză și un schimb de informații cu alte state, ceea ce le permite să depisteze mai eficient discrepanțele dintre veniturile declarate și patrimoniul deținut. Analiza realizată de consultanții fiscali Corina Mîndoiu și Cătălina Butan de la EY România evidențiază faptul că, în perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a efectuat 1.102 acțiuni de control, generând creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei și instituind măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, cum ar fi popriri și sechestre.

Verificările sunt realizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), care se concentrează pe analiza documentelor și informațiilor legate de situația fiscală a contribuabililor. Printre persoanele vizate se numără și cele cu avere mare, definite ca fiind cele care dețin bunuri evaluate la peste 25 milioane euro. ANAF menține un grup actualizat al acestor contribuabili, incluzând și membrii familiei acestora.

Cele mai frecvente nereguli descoperite în urma controalelor se referă la fonduri a căror proveniență nu a putut fi justificată. Exemplele includ depuneri de numerar în conturi bancare, achiziții de bunuri realizate cu numerar, împrumuturi acordate propriilor firme și majorări de capital social. De asemenea, au fost întâlnite cazuri în care contribuabilii au menționat fonduri obținute din străinătate, dar care nu au putut fi confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale externe. Un tipar comun este invocarea economiilor păstrate în numerar sau a veniturilor realizate în afaceri externe, dar fără documente care să susțină aceste afirmații.

Inspectorii ANAF au identificat, de asemenea, venituri nedeclarate din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare și alte surse de venit supuse impozitării. Cele mai mari creanțe fiscale stabilite în perioada menționată au fost de 23,1 milioane lei în Prahova și 22,5 milioane lei în București. În luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere, generând obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane lei.

Contribuabilii trebuie să fie conștienți că multe dintre ajustările fiscale efectuate de ANAF se bazează pe venituri nedeclarate sau pe fonduri a căror origine nu a fost justificată. Obligațiile de declarare și plată a impozitelor variază în funcție de tipul venitului. De exemplu, pentru anumite categorii de venituri realizate în România, impozitul este reținut la sursă, în timp ce pentru altele, contribuabilii trebuie să declare veniturile direct. Veniturile obținute din străinătate, deși pot părea mai puțin vizibile, sunt acum mai ușor de identificat datorită analizei de date și a schimbului de informații internaționale.

ANAF a subliniat că veniturile din străinătate trebuie incluse în Declarația Unică, chiar dacă nu sunt precompletate în informațiile disponibile contribuabililor. Informațiile despre aceste venituri sunt primite de la autoritățile fiscale externe după termenul de depunere a declarației, ceea ce poate duce la notificări pentru clarificarea situației fiscale. Verificările pot include și venituri și tranzacții din anii anteriori, ceea ce poate complica procesul de justificare a fondurilor pentru contribuabili.

Legislația fiscală prevede măsuri severe pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată, începând cu 1 iulie 2024, când acestea vor fi impozitate cu o cotă de 70%, plus dobânzi și penalități. Contribuabilii pot contesta aceste decizii, dar procesul poate fi costisitor și de lungă durată. Este esențial ca contribuabilii să își îndeplinească obligațiile fiscale și să păstreze documentele relevante pentru a justifica veniturile și tranzacțiile efectuate.