Un proiect de lege aflat în Parlament, denumit L387/2026, propune modificări semnificative pentru companiile care au cel puțin 50 de angajați și care nu respectă obligația de a angaja un procent minim de persoane cu dizabilități. Conform legislației actuale, aceste firme trebuie să angajeze minimum 4% din totalul salariaților ca persoane cu dizabilități. În cazul în care nu îndeplinesc acest criteriu, companiile pot plăti o contribuție către stat, dar au și opțiunea de a utiliza o parte din această sumă pentru a achiziționa produse și servicii de la unități protejate, care sunt entități ce angajează persoane cu dizabilități.
Proiectul L387/2026 ar putea schimba această dinamică, deoarece, dacă unitățile protejate existente nu mai îndeplinesc condițiile stabilite, firmele nu vor mai avea posibilitatea de a face achiziții de la acești furnizori. Astfel, o parte mai mare din banii datorați ar putea ajunge direct la bugetul de stat. De exemplu, pentru o companie cu 100 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități, suma care ar putea fi virată la stat ar putea ajunge la 103.800 de lei pe an, conform unei analize realizate de societatea de avocatură Grecu Partners.
În prezent, angajatorii care nu ating procentul legal de angajați cu dizabilități pot plăti integral contribuția sau pot achita minimum jumătate din sumă la buget, utilizând restul pentru achiziții de la unități protejate. Proiectul legislativ își propune să combată abuzurile legate de statutul de unitate protejată, care, în unele cazuri, este folosit fără ca persoanele cu dizabilități să fie implicate efectiv în activitatea economică. De asemenea, se dorește restrângerea categoriilor de entități care pot înființa unități protejate, legând statutul acestora de existența unui furnizor acreditat de servicii sociale sau a unei întreprinderi sociale de inserție.
Analiza realizată de Grecu Partners subliniază că impactul total asupra mediului de afaceri este dificil de estimat, deoarece nu se știe câte unități protejate ar putea dispărea sau câte firme ar rămâne fără furnizori eligibili. De asemenea, avocații atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică aceste modificări, inclusiv dispariția unor garanții existente, cum ar fi obligația unităților protejate de a direcționa o parte din profit către programe de integrare socioprofesională pentru persoanele cu dizabilități.
În prezent, în România există 459 de unități protejate autorizate, angajând aproximativ 2.011 persoane cu dizabilități. Proiectul legislativ ar putea afecta aceste unități și ar putea reduce numărul locurilor de muncă disponibile pentru persoanele cu dizabilități, care deja se confruntă cu dificultăți în integrarea pe piața muncii. Avocații consideră că este esențial ca modificările să nu reducă posibilitățile de integrare profesională și să nu genereze costuri suplimentare pentru angajatori.
În plus, proiectul prevede implicarea comună a ANAF și a structurilor de inspecție socială în verificarea activității unităților protejate, ceea ce ar putea aduce un plus de transparență în sistem. Totuși, avocații subliniază că este important ca evaluarea activității să nu se bazeze exclusiv pe criterii de productivitate, deoarece unele persoane cu dizabilități pot avea nevoie de condiții de muncă adaptate.
În concluzie, proiectul L387/2026 ar putea aduce schimbări semnificative pentru firmele cu minimum 50 de angajați și pentru unitățile protejate, dar este esențial ca aceste modificări să fie implementate cu grijă, astfel încât să nu afecteze negativ integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.
Sursă: startupcafe.ro
