Informații esențiale despre executarea silită în 2026

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Ploiești a publicat un ghid informativ care detaliază procesul de stingere a creanțelor fiscale prin executare silită, valabil pentru anul 2026. Acest ghid cuprinde o serie de aspecte esențiale, precum definiția executării silite, măsurile asigurătorii, regulile aplicabile, precum și informații despre somație și mediere.

Executarea silită este un proces inițiat de organul fiscal competent atunci când debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale restante. Totuși, există excepții în care acest proces nu se poate desfășura, cum ar fi în cazul în care debitorul a solicitat o restituire sau rambursare care este egală sau depășește suma datorată, a obținut o eșalonare la plată sau a obținut suspendarea executării prin instanță.

Executorii fiscali, care sunt responsabili de executarea silită, trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care o prezintă în timpul activității. Aceștia au dreptul să acceseze incintele de afaceri ale debitorului pentru a identifica bunurile care pot fi executate, să solicite documente relevante și să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind procese verbale corespunzătoare. De asemenea, executorii pot constata contravenții și aplica sancțiuni conform legii.

Regulile privind executarea silită stipulează că aceasta se aplică veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile conform legii. Valorificarea bunurilor se face în limita a 150% din valoarea creanțelor fiscale, inclusiv cheltuielile de executare, cu excepția cazurilor în care situația patrimonială a debitorului impune alte măsuri. Bunurile supuse sechestrării sunt valorificate în ordinea stabilită de lege, iar executarea silită poate include simultan sau succesiv mai multe modalități, cum ar fi poprirea și sechestrul.

Un aspect important al procesului de executare silită este că acesta nu se perimează, iar măsurile de executare sunt aplicate diferențiat, în funcție de cuantumul și vechimea creanțelor fiscale. De exemplu, somația este emisă după 180 de zile de la ultima emitere, iar termenii de emitere a popriri pentru persoane fizice variază în funcție de suma datorată. Astfel, pentru datoriile de peste 2.000 lei, poprirea poate fi emisă în termen de 15 zile de la comunicarea somației, în timp ce pentru sume mai mici, termenele se extind până la 180 de zile.

Procedura de executare silită începe prin comunicarea somației, care este însoțită de un exemplar al titlului executoriu. Dacă debitorul nu stinge datoria în termen de 15 zile sau nu notifică organul fiscal despre intenția de a demara procedura de mediere, se vor continua măsurile de executare silită. Ghidul ANAF oferă informații detaliate despre aceste proceduri și este o resursă utilă pentru contribuabili care doresc să înțeleagă mai bine procesul de executare silită și drepturile lor în această situație.

Pentru mai multe detalii, ghidul complet este disponibil pentru descărcare pe site-ul ANAF.