Impactul bodycam-urilor asupra controalelor fiscale ANAF

Începând cu 7 iulie 2026, ANAF a implementat o nouă procedură prin Ordinul nr. 851/2026, care permite utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă în cadrul controalelor fiscale. Această măsură marchează o etapă importantă în digitalizarea și documentarea acestor activități, având un impact semnificativ asupra modului în care se desfășoară controalele fiscale. Deși la prima vedere, regulamentul se concentrează pe utilizarea unui echipament tehnic, efectele sale sunt mult mai profunde, influențând raportul dintre administrația fiscală și contribuabili.

Bodycam-urile transformă controlul fiscal într-o activitate permanent documentată. Până acum, majoritatea aspectelor legate de desfășurarea controlului erau dovedite prin procese-verbale și declarații ale inspectorilor. Odată cu introducerea înregistrărilor audio-video, multe dintre discuțiile purtate cu reprezentanții societăților și circumstanțele constatate pe teren vor putea fi verificate, reducând disputele legate de evenimentele desfășurate în timpul controlului.

Un alt beneficiu al utilizării bodycam-urilor este protecția atât pentru inspectori, cât și pentru contribuabili. Înregistrările pot funcționa ca dovezi obiective în cazul unor acuzații neîntemeiate sau al unor comportamente inadecvate din partea inspectorilor. Astfel, bodycam-urile devin un instrument de protecție reciprocă, asigurând un cadru mai echitabil pentru ambele părți implicate.

Un aspect important al noii proceduri este că consimțământul contribuabilului nu este necesar pentru înregistrarea activităților desfășurate în spații publice, atâta timp cât aceasta se realizează în exercitarea atribuțiilor legale ale inspectorilor antifraudă. Totuși, prelucrarea acestor date trebuie să respecte reglementările privind protecția datelor cu caracter personal, conform GDPR.

Înregistrarea trebuie să fie continuă, ceea ce înseamnă că aceasta începe înainte de începerea efectivă a controlului și se oprește doar la finalizarea acestuia. Inspectorul nu poate opri înregistrarea la cererea persoanei controlate, iar orice tentativă de a împiedica înregistrarea trebuie consemnată. Această regulă asigură integritatea probelor și previne selectarea arbitrară a momentelor înregistrate.

De asemenea, înregistrările audio-video pot deveni mijloace de probă în dosarele penale legate de evaziune fiscală și fraudă fiscală. Există reguli stricte privind accesul la aceste înregistrări, care pot fi descărcate doar cu aprobarea conducerii ANAF și în scopuri strict procedurale. Orice operațiune de descărcare sau consultare a înregistrărilor este consemnată pentru a reduce riscurile de utilizare neautorizată.

Transparența adusă de bodycam-uri contribuie la diminuarea conflictelor dintre inspectori și contribuabili, sporind astfel încrederea în desfășurarea controalelor fiscale. Deși noul ordin nu modifică regulile de contestare a deciziilor fiscale, se preconizează că înregistrările vor fi invocate pentru clarificarea unor aspecte factuale în anumite situații. Este de așteptat ca practica să evolueze în direcția valorificării acestor înregistrări în procedurile administrative și în instanțele de contencios administrativ.

Nerespectarea procedurii de utilizare a bodycam-urilor poate afecta valoarea probatorie a înregistrărilor. Procedura impune obligații clare privind utilizarea acestora, inclusiv referitoare la poziționarea camerei și gestionarea înregistrărilor. Astfel, credibilitatea și valoarea probatorie a înregistrărilor vor trebui analizate de la caz la caz în cadrul procedurilor administrative sau judiciare.

În concluzie, introducerea bodycam-urilor în controalele fiscale reprezintă un pas important în digitalizarea activității ANAF, având potențialul de a transforma radical modul în care se desfășoară aceste controale și de a îmbunătăți relația dintre administrația fiscală și contribuabili.