Deductibilitatea cheltuielilor auto pe firmă: limite și condiții
Administratorii de societăți cu răspundere limitată (SRL-uri) care utilizează autoturismele firmei atât pentru activități profesionale, cât și pentru deplasări personale trebuie să fie conștienți de reglementările fiscale privind deductibilitatea cheltuielilor auto. Chiar dacă societatea plătește integral facturile pentru carburant, reparații, asigurări sau leasing, nu toate cheltuielile pot fi deduse din baza de calcul a impozitului. Regimul de deductibilitate variază în funcție de modul de utilizare al vehiculului și de regimul fiscal al firmei, putând fi limitat la 50% sau extins la 100%.
În cazul în care autoturismul este utilizat atât în scop personal, cât și profesional, Codul fiscal prevede o limită de deductibilitate de 50% pentru anumite cheltuieli. Această regulă se aplică, în general, vehiculelor cu o masă totală maximă autorizată de cel mult 3.500 kg și maximum nouă locuri, inclusiv scaunul șoferului. De exemplu, dacă o firmă cheltuie 1.000 de lei pentru combustibil, iar autoturismul este folosit mixt, doar 500 de lei vor fi considerați cheltuieli deductibile pentru impozitul pe profit. Este esențial de menționat că această limitare nu afectează suma totală pe care firma o poate plăti; compania poate achita întreaga factură, dar doar jumătate din valoarea cheltuielii va fi luată în calcul pentru profitul impozabil.
Cheltuielile auto care sunt supuse acestei limite includ nu doar carburantul, ci și alte costuri necesare întreținerii și utilizării autoturismului. Printre acestea se numără:
- reparațiile și lucrările de întreținere;
- reviziile periodice;
- asigurările auto, inclusiv RCA;
- cheltuielile aferente contractelor de leasing;
- chiriile pentru autoturisme;
- rovinieta și alte taxe asociate utilizării vehiculului.
Astfel, dacă o firmă plătește 1.000 de lei pentru o reparație, iar autoturismul este utilizat mixt, suma deductibilă va fi de doar 500 de lei, conform reglementărilor fiscale.
Pe de altă parte, dacă autoturismul este folosit exclusiv pentru activități economice, cheltuielile pot beneficia de deductibilitate integrală, cu condiția să existe documente care să susțină utilizarea profesională a vehiculului. Un document crucial în acest sens este foaia de parcurs, care trebuie să conțină informații precum categoria vehiculului, scopul și locul deplasării, kilometrii parcurși și norma proprie de consum de carburant. Există și categorii de autoturisme pentru care legislația prevede excepții de la limita generală de 50%, cum ar fi vehiculele utilizate de agenții de vânzări, cele destinate serviciilor de urgență sau transportului de persoane contra cost.
Un alt aspect important este deducerea TVA-ului. Dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, dreptul de deducere pentru autoturismele utilizate atât în interes profesional, cât și personal este, în general, limitat la 50%. Această restricție poate viza TVA-ul aferent achiziției autoturismului, închirierii sau leasingului, precum și cheltuielile legate de funcționarea și întreținerea acestuia. În schimb, dacă vehiculul este utilizat exclusiv în activitatea economică sau face parte dintr-o categorie exceptată de legislația fiscală, pot fi aplicabile reguli diferite, inclusiv deducerea integrală a TVA-ului, dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale.
În ceea ce privește achiziția unui autoturism pe firmă, este important de reținut că nu întreaga valoare a acestuia poate fi dedusă imediat. Dacă vehiculul este înregistrat ca mijloc fix amortizabil, costul de achiziție se recuperează treptat, prin amortizare, conform regulilor fiscale aplicabile. Pentru autoturismele din categoria M1, care au maximum nouă locuri, Codul fiscal stabilește o limită de deductibilitate a amortizării de 1.500 de lei lunar pentru fiecare vehicul, cu excepții prevăzute de legislație.
Astfel, administratorii de SRL-uri trebuie să fie bine informați cu privire la regimul fiscal-contabil al cheltuielilor cu autovehiculele pentru a evita riscurile unor deduceri incorecte și eventualele sancțiuni din partea autorităților fiscale.
Sursă: contabilul.manager.ro


